Jucând deschis cu soarta,
Al liniştii îmi caut poarta.
În groapa apelor adâncă,
Castelul liniştei pe stâncă.
Fără început, fără sfârşit,
Fără canale, fără zid,
Fără ferestre, fără uşi,
Din gânduri patimii nespuşi.
Din plăcerilor durere,
Din slăbiciunilor putere.
Adânc se înălţă sus,
Acolo sunt, acolo nu-s.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu