duminică, 5 ianuarie 2014

Tata

Cât de adânc e întunerec
Al iernei rece, fără nea.
Atât de-amară-mi este viaţa,
Şi atât de trist e-n casa ta.
Tu ai plecat la altă casă.
Privesc la tristul tău mormânt,
Şi înţeleg, acum sunt singur.
Într-adevăr sunt singur pe pământ.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu