Ajungând
la răscruce
Stau
singur şi mă uit în zare:
Analizând
durerile trecutului ,
Şi
sensul vieţii viitoare.
Mă
duce inima înainte
Vrea
ca să uit de toate,
Dar
nu mi-a ajunge minte
Să
uit de cele bune şi păcate.
Ce
las în urmă pentru voi,
Ce
pot lua cu mine?...
Nu-mi
pasă mai mult de nimic,
Ar
trebui să plec, aşa va fi mai bine.
Din
dreapta mea e o mănăstire
Eu
ma-şi porni pe aceasta cale,
Un
pas spre ea ar însemna
Sfîrşitul
vieţii mele sociale.
Ori
unde eu nu mai afla,
Acest
gînd tot timpul mă apasă,
Mă
simt străin oriunde...
Chiar
şi atunci când sunt acasă.
S-o
iau poate la stînga...
Visam
de mic să fiu un luptător
Mă
îndrept spre cale de război,
Cu
nici un gînd la viitor.
Sau
mort ma voi aduce în cavou,
Sau
în aur voi veni...
Doar
pentru unii eu voi fi erou,
Iar
pentru alţii ucigaşi voi fi.
La
dreapta, în stînga sau înainte.
Şi
chiar de mă întoarc eu inapoi
Pe
tot locul văd tot una:
Mănăstiri,
restigniri, război.
Ajungînd
la răscruce
Stau
singuir şi mă uit în zare:
Analizînd
durerile trecutului ,
Şi
sensul vieţii viitoare.
Stau
singur, mă gîndesc
Îmi
aduc aminte, iar gândesc,
Şi
înţeleg nimic nu are sens
Să
mor, sau să trăiesc
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu